Nuvelist, traducator, romanicer, dramaturg, redactor, fondator, director si gazetar, Cezar Petrescu ramane in istoria literaturii romanesti ca fiind cel mai important gazetar din prima jumatate a veacului. Acesta a scris atat pentru copii “Fram, ursul polar”, cat si pentru adulti romanele “Intunecare”, “Aurul Negru” sau “Calea Victorie”. Cezar Petrescu a fost de asemenea: unul dintre cei care a intemeiat revista Gandirea, fondator al ziarelor Cuvantul si Curentul, director al ziarului Romania si al revistei Romania literara, sau membru al academiei Romane.

Casa in care faimosul scriitor a locuit incepand cu anul 1937, a devenit din data de 17 decembrie 1967 Muzeul memorial Cezar Petrescu si este sectie a Muzeului Judetean de Istorie Prahova. Aceasta casa memoriala este situata in localitatea Busteni (din judetul Prahova), pe strada Tudor Vladimirescu la numarul 2 si reprezinta cel mai important obiectiv turistic al localitatii.

Casa in care scriitorul si familia acestuia au trait intre anii 1937-1961 a fost cumparata de la o familie de avocati din Bucuresti (Elena si Dionisie Hobilescu), iar dupa moartea scriitorului a fost donata de catre urmasii lui (sotie si frati) statului roman cu conditia ca aceasta sa devina asezamant cultural pentru generatiile viitoare, aducand astfel un omagiu atat omului Cezar Petrescu cat si operei acestuia. Renovat in anii 1978 si 1992, Muzeul memorial Cezar Petrescu a fost locul in care scriitorul si-a scris majoritatea lucrarilor, locul in care acesta si-a gasit linistea mult dorita.

Muzeul memorial Cezar Petrescu este gazduit de o casa impunatoare construita in stil neo-romanesc (de la inceputul decadei de maturitate), casa care este ridicata pe trei nivele din care doar parterul si primul etaj fiind deschise publicului. Aceasta casa are o fundatie din beton armat, zidurile sunt din caramida, fleuroanele (ornamentele sculptate in forma de floare sau de frunza stilizata) sunt simple si impunatoare, iar acoperisul este din tigla de tip “solzi de peste”.

La parterul casei turistii vor putea admira: diversi stalpi din lemn pe care sunt sculptate motive solare si taranesti, prispa care este construita in stilul caselor de targoveti (secolul XVIII) si care se termina in arce trilobate inspirate din stilul bisericesc valah tarziu, dar si golurile de la geamuri care au arce frante ornamentate, inspirate din stilul oriental.

In interiorul acestei case-muzeu vom putea distinge elemente ale vechiului stil extrem de bine conservate, acestea evidentiaza foarte bine personalitatea ilustrului scriitor si pasiunile acestuia pentru carte si arta populara. In acest fel vom regasi: elemente de mobilier rustic, ceramica romaneasca, scoarte vechi, statui si tablouri, file din jurnalul personal, fotografii de familie, caietul de elev, distinctii primite, dar si mai mult de 10000 (mai exact 10304) de volume de carti, ziare si reviste.

Chiar la intrare, vizitatorii vor putea admira statuile martirilor Horia, Closca si Crisan, statui primite de la sculptorul Oscar Han si tablouri realizate de Demian, Iser sau Jiquidi, dovedind astfel multiplele relatii de prietenie cu artisti din mai multe domenii. In continuare, vizitatorul ajuns in sufrageria artistului va putea admira ceramica din Transilvania, o icoana pictata pe sticla, mobilierul lucrat in stil popular si doua tablouri realizate de Biltiu-Dancus.

Mobilat dupa dorintele si gusturile scriitorului, biroul de primire epateaza prin covorul autentic oltenesc, prin perdelele lucrate ornamental pe panza topita, prin expozitia documentara (formata din: documentele de origine si de stare civila, fotografii si editii princeps din anumite opere), dar si prin biblioteca care numara mai bine de 1700 de exemplare, majoritatea fiind scrise in limba franceza. Pe langa biroul de primire si sufragerie, parterul muzeului adaposteste si dormitorul mamei si cel al sotiei scriitorului, situate de o parte si de alta a holului de la intrare.

Pentru a intelege mai bine stilul de lucru al acestui temerar al literaturii noastre, turistii trebuie sa urce la primul etaj al acestui muzeu memorial, aceasta parte a casei reprezinta zona in care scriitorul se retragea pentru a lucra si este formata din mai multe biblioteci si din dormitorul acestuia. In camera de lucru, numita si biroul de iarna, se pot admira: masa de lucru, uneltele zilnice de scris, scrumiera, ibricul, serviciul de cafea si fotoliul.

Veranda reprezenta biroul de vara al scriitorului, pe masa de lucru de aici a ramas ultimul articol al acestuia, iar pe o masuta cu forma rotunda de langa aceasta au ramas tigarile, serviciul de cafea si medicamentele acestuia. Tot la etaj se poate vizita si dormitorul scriitorului, acesta fiind singura incadere in care nu sunt biblioteci, sau Cabinetul de presa locul in care sunt pastrate colectiile de ziare si reviste ale scriitorului (“Convorbiri Literare”, “Gandirea”, “Adevarul”, “Dimineata”).