Considerata “Capela Sixtina a Orientului”, Manastirea Voronet este situata la o distanta de doar 4 km fata de orasul Gura Humorului si la 36 km de resedinta judetului, municipiul Suceava.

Purtand hramul “Sfantului Gheorghe”, manastirea se face cunoscuta datorita imaginilor deosebite extrem de bine conservate, de pe frescele exterioare, dar si datorita “albastrului de Voronet”, o nuanta care poate concura cu succes in fata “rosului lui Rubes” sau a “verdelui lui Veronese”.

Din punct de vedere istoric, Manastirea Voronet a fost atestata documentar pentru prima data in anul 1472 (sub forma unui schit de lemn), insa in scrierile bisericesti lucrarile de constructie sunt consemnate pentru anul 1488.

Ceea ce impresioneaza in ridicarea acestei manastiri este perioada de constructie de doar 4 luni, ceea ce pentru acele timpuri era foarte putin. Ctitorul manastirii, Domnitorul Stefan cel Mare realizeaza astfel primul monument din Moldova in stil propriu, care impresioneaza prin sinteza elementelor gotice (reprezentate de tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante si prezenta contraforturilor), bizantine (plan treflat cu turla pe naos) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, friza si discuri smaltuite).

Cronicarul Ion Neculce precizeaza in una din scrierile sale, povestea de inceput a Manastirii Voronet. Domnitorul Stefan cel Mare, datorita numeroaselor lupte purtate cu turcii, se afla intr-o situatie de impas. Astfel acesta cere ajutor parintelui sihastru Daniil, care ii sugereaza sa nu predea tara turcilor si sa continue luptele deoarece va castiga.

Iar la final, sihastrul ii sugereaza sa ridice o biserica care sa poarte hramul Sfantului Gheorghe, in semn de multumire Divinitatii. Chilia in care locuia sihastrul Daniil era cioplita chiar de catre acesta in piatra dura, doar cu ajutorul unei dalte, asadar potrivit legendei, chiar si acest lacas de rugaciune dovedeste puritatea acestui pustnic.

In urma victoriei obtinute, Domnitorul Stefan cel Mare isi respecta promisiunea facuta sihastrului si ridica Manastirea Voronet, pe care o picteaza doar in interior (1496). Mitropolitul Episcop de Moldova, Grigorie Rosca (var al Domnitorului Petru Rares) construieste in anul 1547 pridvorul inchis din partea de vest (unicat pentru acea perioada, deoarece acesta nu are nici o deschidere), pe acesta fiind pictata cunoscuta scena “Judecata de Apoi”.

In detaliile picturilor, artistul (sau artistii) a reusit sa introduca “motive laice” regionale: instrumente muzicale moldovenesti (cobza, bucium), vesminte populare, peisaje locale, stergare, accentuand astfel originalitatea picturii. Pe peretele din partea sudica este pictat “Arborele lui Ieseu” si filosofi antici, iar la intrare Sfantul Daniil Sihastrul si Mitropolitul Grigorie Rosca.

In urma ocuparii Habsburgice a regiunii Bucovina, mai exact in anul 1785, viata monahala din Manastirea Voronet este intrerupta, aceasta reluandu-se de abia in anul 1991, cand o obste de calugarite incepe sa isi inchina viata celor sfinte.

Printre obiectele de patrimoniu din Manastirea Voronet, cele mai importante sunt: jilturile si cateva strane din secolul al XVI-lea, doua clopote daruite de catre Stefan cel Mare, catapeteasma aurita din lemn de tisa, usile imparatesti, dar si tronul Mitropolitului Grigorie Rosca.

In pronaos turistii pot admira mormantul Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul, acesta a fost primul staret al Manastirii Voronet si un sfetnic de baza al domnitorului Stefan cel Mare, dar si mormantul Mitropolitului Grigorie Rosca, considerat si cel de-al doilea ctitor al manastirii.