In partea nordica a Moldovei, la o distanta de doar 30 km fata de orasul Radauti si la 72 de km fata de resedinta judetului, Municipiul Suceava, Manastirea Putna strajuieste frumosul tinut al Bucovinei.

Situata la poalele Obcinei Mari pe Valea Putnei, ctitorie a importantului Domnitor Stefan cel Mare si Sfant, manastirea este prima pe care acesta o construieste, iar de-a lungul timpului aceasta devine si unul dintre cele mai importante centre culturale si religioase ale tarii.

Dupa cucerirea cetatii Chilia din anul 1465, incep lucrarile pentru construirea bisericii care avea sa poarte hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lucrarile de constructie vor fi terminate patru ani mai tarziu, in anul 1469, iar sfintirea bisericii se realizeaza de abia peste un an (1470), datorita luptelor impotriva tatarilor.

Intre anii 1473-1481 incep sa se construiasca: chiliile, Casa Domneasca, zidul de aparare si Turnul Tezaurului. Incendiul din anul 1484 afecteaza atat biserica cat si chiliile, in urma restaurarilor se decide si pictarea interioara si exterioara a acesteia.

Cea mai cunoscuta legenda, pe care chiar si Cronicarul Ion Neculce o aminteste, este cea in care domnitorul alege locul de constructie al manastirii. Din varful Dealului Crucii, Domnitorul Stefan cel Mare trage cu arcul, iar locul in care sageata ajunge va deveni locul de constructie al manastirii.

In anul 1488 Domnitorul Stefan cel Mare doneaza manastirii craniul Sfantului Ierarh Ghenadie, iar in anul 1504 (dupa o domnie de 47 de ani) acesta trece in nefiinta si este inmormantat chiar in aceasta frumoasa ctitorie, alaturi de sotia sa, Maria (fiica lui Radu Voievod).

Fiul domnitorului, Bogdan al III-lea moare in anul 1517 si este inmormantat tot in Manastirea Putna, in anul 1527 aici este inmormantat si Stefanita Voda, dar si Mitropolitul Moldovei Iacob Putneanul (1778) si Mitropolitul Sucevei Teoctist I (1478).

Biserica manastirii este distrusa de catre armata cazaca condusa de Timus Hmelnitchi (ginerele lui Vasile Lupu) in anul 1653, iar sub comanda Domnitorului Vasile Lupu incep lucrarile de restaurare, lucrari care vor fi continuate si terminate in anul 1662, de catre voievozii Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija.

Urmatoarele lucrari de reconstructie sunt cele efectuate intre anii 1756-1760, de catre Mitropolitul Iacov Putneanul. Incepand cu anul 1775, regiunea Bucovina intra sub stapanirea Imperiului Habsburgic, implicit si obstea monahala de aici.

Asadar Manastirea Putna sufera o serie de transformari, constituite din: extinderea incintei din partea nordica, construirea unor noi chili (intre anii 1852-1856), modificarea formei acoperisului (in anul 1859) si lucrarile efectuate sub indrumarea arhitectului vienez K. A. Romstorfer (din anul 1902).

La comemorarea a 400 de ani de la moartea Sfantului Domnitor Stefan cel Mare, in anul 1904, Costin Petrescu picteaza portretul acestuia, inspirandu-se din portretul domnitorului din Tetraevanghelul de la Humor. Un alt eveniment important este integrarea Bucovinei in componenta Romaniei (in anul 1918), iar implinirea a 500 de ani de la intemeierea manastirii (in anul 1966) se sarbatoreste la nivel mondial, cu ajutorul UNESCO.

Actualul Muzeu al Manastirii Putna ia fiinta in anul 1976, intre anii 1980-1982 incep lucrarile arheologice menite sa descopere complet vestigiile Casei Domnesti a lui Stefan cel Mare, iar in anul 1982 incep lucrarile de restaurare a acestei Case Domnesti, care se sfinteste in anul 1988. Domnitorul Stefan cel Mare este canonizat in anul 1992, sub numele de “Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant”.

Indiferent de perioadele de grele incercari pe care obstea monahala le-a avut de intampinat (incendii, cutremure, navaliri si ocupatii straine), viata monahala de aici nu a fost intrerupta, iar stransa legatura cu Divinitatea se face simtita chiar si in zilele noastre.

Turistii pot admira stema Moldovei, datata din anul 1471 si situata pe fatata turnului care marcheaza intrarea in manastire, iar pe turnul contruit in anul 1757 de catre Domnitorul Constantin Racovita, pot fi admirate stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti.

“Turnul lui Eminescu” este un alt obiectiv turistic demn de vizitat, marele scriitor al neamului romanesc a innoptat in anul 1871 (impreuna cu Ioan Slavici) in incinta acestei manastiri. In partea estica este situat si Turnul Clopotnitei care dateaza din anul 1882, singura cladire ramasa intacta inca de pe vremea ctitorului si pe care turistii o pot admira, este Turnul Tezaurului (1481).

Tot aici, pot fi admirate si cateva parti din moastele: Sfintilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan, Sfantului Ierarh Alexandru, Sfintei Ana, Sfantului Ierarh Nectarie, Sfantului Ierarh Vavila, Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, Sfantului Mucenic Rafael, Sfantului Mucenic Ghedeon, Sfantului Serafim de Sarov, craniul Sfantului Ierarh Ghenadie si degetul aratator al Sfantului Daniil Sihastru.

In Muzeul manastirii sunt pastrate: numeroase manuscrise (Tetraevanghele, psaltiri, carti de invatatura), broderii realizate in atelierele manastirii (acoperaminte pentru sfintele vase, epitrafuri, valuri de tampla, acoperaminte de morminte, vesminte preotesti), carti de cult si de invatatura, obiecte de ceramica, odoare bisericesti (sfinte vase, icoane-cea mai importanta fiind icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului adusa in anul 1472 din Constantinopol de sotia domnitorului, candele, cruci ferecate, cadelnite).

Statutul de important centru cultural-artistic medieval este castigat datorita: atelierului de caligrafie-scriptorium (sub conducerea vestitului caligraf Gavriil Uric), scolii de muzica psaltica (condusa de Eustatie Protopsaltul), dar si datorita atelierului de broderie (unde se foloseau fire de aur si pietre pretioase).

In concluzie, numita si “Ierusalimul Neamului Romanesc” de catre Mihai Eminescu, Manastirea Putna, care a avut ca si ctitor pe insusi “parintele neamului romanesc”, Domnitorul Stefan cel Mare si Sfant, este obiectivul turistic care va ramane in sufletele fiecarui vizitator.