Manastirea Curtea de Arges

Obiective turistice in RomaniaLeave a Comment on Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges

Istoria civilizatiei romanesti, cu precadere cea din epoca feudala din Tarile Romane, poate fi inteleasa mult mai bine datorita monumentelor de arhitectura si de arta religioasa, iar Manastirea Curtea de Arges ramane un etalon de seama al culturii noastre.

Situata in localitatea Curtea de Arges (din judetul Arges), la o distanta de 36 km fata de orasul Pitesti si 150 km fata de capitala tarii (municipiul Bucuresti), accesul la manastire se face strabatand un bulevard inconjurat de tei seculari.

Domnitorul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, descopera cu ajutorul unui cioban din acele locuri ruinele unei vechi biserici daramate (se presupune ca aceasta a fost Catedrala Mitropoliei din Arges, 1359). Iar pentru a isi dovedi credinta si patriotismul, acesta se hotaraste sa construiasca cea mai frumoasa si mareata manastire.

Lucrarile incep in anul 1512 si se termina in anul 1517, iar indragita legenda a “Mesterului Manole” se imbina armonios cu scrierile istorice, rezultatul final fiind o grandioasa constructie menita sa dainuie secole intregi. Legenda Mesterului Manole povesteste cum acesta si-a zidit de vie sotia (Ana), in unul din zidurile manastirii, deoarece tot ce construiau in timpul zilei, noaptea se surpa.

La finalul constructiei, Neagoe intreaba mesterii daca pot construi o manastire si mai frumoasa, acestia raspund pozitiv, iar voievodul le ia scarile pentru a ramane pe acoperisul manastirii. Mesterul Manole isi construieste aripi din sindrila si se arunca de pe acoperis, in locul in care acesta a cazut s-a format o fantana care poate fi vizitata si in zilele noastre.

Alaturi de sotia sa, doamna Despina, voievodul Neagoe Basarab a realizat planul bisericii, a oferit sfaturi mesterilor si a adus cele mai bune materiale si metale pretioase, pentru a construi si impodobi manastirea. Astfel aceasta, pe langa rolul important de lacas de inchinare, este si unul dintre simbolurile jertfei poporului.

Urmasul lui Neagoe Basarab, ginerele acestuia, Radu de la Afumati, intre anii 1522-1523 si 1526-1529, continua o parte dintre lucrarile pentru infrumusetarea acestui important monument istoric. Pictorul, Dobromir Zugravul din Targoviste, este cel care se ocupa de pictarea manastirii, completand astfel aceasta capodopera a neamului.

La sfintirea Manastirii Curtea de Arges, care a avut loc in 14-15 august 1517, au participat o multime de oameni importanti din acea perioada, printre acesti pot fi mentionati: domnitorul Neagoe Basarab si familia acestuia, curtenii si boierii tarii, Patriarhul Constantinopolului-Teolipt insotit de un sobor de preoti, clerul din Tara Romaneasca, arhimandritii si egumenul manastirilor din Sfantul Munte Athos si o multime de oameni veniti din mai multe parti ale tarii.

Din punct de vedere arhitectonic, constructia manastirii apartine stilului bizantin, iar elementele decorative din exterior au influente ale artei armene, georgiene, arabe si persane, insa aceste elemente deosebite se combina armonios. Insa perioadele de lupte si cuceriri si-au pus amprenta si asupra acestei frumoase manastiri.

Astfel intre anii 1610-1611, Gabriel Bathory impreuna cu oastea sa jefuiesc manastirea, iau acoperisul de plumb si cositor al bisericii si lucrurile pretioase din morminte. Urmasii lui Neagoe Basarab intreprind lucrari in ceea ce priveste restaurarea locatiei, astfel ii putem mentiona pe domnitorii: Matei Basarab intre anii 1632-1654 si Serban Cantacuzino 1678-1688.

Alte pagube produse in complexul manastirii au fost cele provocare de luptele dintre rusi si turci din anii 1769-1774 si 1787-1791, cutremurele din anii 1802 si 1838, dar si incendiile din anii 1866 si 1867. Astfel Manastirea Curtea de Arges devine resedinta episcopala, iar intre anii 1793-1949 aici a functionat Episcopia Argesului.

Actuala forma a manastirii a fost realizata intre anii 1875-1885, dupa planul arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy, acesta inlatura marea cetate (parterul si etajul) cu clopotnita ridicata de Matei Basarab.

Turistii pot admira in pronaosul bisericii mormantul lui Neagoe Basarab, al doamnei Despina (sotia voievodului), al doamnei Stana (fiica voievodului), piatra de mormant a voievodului Radu de la Afumati (sotul doamnei Ruxanda fiica lui Neagoe Basarab), mormintele regilor Carol I si Elisabeta, dar si cele ale lui Ferdinand si Maria.

De asemenea moastele Sfintei Mucenite Filofteia sunt pastrate in capela-paraclis din manastire. Legenda aminteste despre o tanara fetita in varsta de doar 12 ani, care a fost trimisa de tatal sau sa duca mancare la muncitori, dar aceasta a impartit mancarea saracilor pe care i-a intalnit pe drum.

Atunci cand tatal acesteia a auzit despre fapta copilei a ucis-o cu ajutorul unui topor. Trupul tinerei nu a putut fi ridicat de la pamant decat atunci cand s-a pomenit numele Manastirii Curtea de Arges.

Ruinele Curtii Domnesti din centrul orasului care dateaza din secolul al XIII-lea, constituie un alt obiectiv turistic demn de vizitat. Biserica San Nicoara (dateaza din secolul al XIV-lea) si Biserica Domneasca “Sfantul Nicolae” (care adaposteste mormantul domnitorului Vlaicu Voda), vor incheia armonios orice sejur turistic.

Purtand hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Curtea de Arges este unul dintre cele mai importante locuri de rugaciune si pelerinaj din partea sudica a tarii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *