Manastirea Durau

Destinatii turistice RomaniaLeave a Comment on Manastirea Durau

Manastirea Durau

In partea estica a muntelui Ceahlau, despartita de doar 5 km de cascada Duruitoarea, mai exact in celebra statiune balneoclimaterica Durau, turistii vor descoperi Manastirea Durau. Conform traditiilor locale numele manastirii vine de la cascada Duruitoarea, aceasta manastire este despartita de 65 km de orasul Targu Neamt si de 88 km de orasul Piatra Neamt. Acest celebru lacas de cult a fost dorit de-a lungul secolelor de foarte multa lume, unul dintre motivele principale fiind izolarea si pozitionarea strategica in partea Moldovei. Datata inca din secolele XIX-XX, Manastirea Durau apartine de localitatea-statiune cu acelasi nume din comuna Ceahlau, din judetul Neamt. Incepand cu anul 2004 manastirea este inclusa pe “Lista monumentelor istorice” din judetul Neamt, cele mai importante cladiri si in acelasi timp obiective ale acesteia, fiind: biserica Buna Vestire (care dateaza din anul 1835), casa mitropolitului Veniamin Costachi (anul 1832), casa monahului Varahil Moraru (secolul XIX), clopotnita de lemn (intre anii 1830-1835), clopotnita de zid (secolul XX) si staretia (secolul XIX).

La inceputul secolului al XVII-lea in aceasta zona exista un schit vechi de maici, iar in locul acestuia se construieste actuala biserica la recomandarea uneia dintre nepoatele domnitorului Vasile Lupu, maica Mariana. Atestata documentar pentru prima data in anul 1779 in timpul staretei schimonahia Nazaria, Manastirea Durau urmeaza sa fie parasita ulterior de obstea de maicute care sunt trimise la recent construita manastire din Poiana Varatec. Urmandu-se sugestia Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, aceasta asezare monahala este transformata in anul 1802 in schit de calugari. Din anul 1822 a ramas un pomelnic in care se aminteste ca acest schit se afla sub ascultarea “manastirii cea de piatra din vale”. Opt ani mai tarziu schitul Hangu intra in arenda protosinghelului Gavril pentru o perioada de zece ani, iar una dintre conditiile contractuale mentiona construirea unei biserici noi in localitatea Durau.

Cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea este marcata de construirea mai multor case calugaresti in jurul bisericii, cele mai multe dintre acestea ajung sa fie demolate dupa anul 1970 cand se construieste statiunea balneoclimaterica Durau. Statutul de manastire este primit in timpul ministrului Spiru Haret care ofera un important ajutor financiar din partea statului, toate acestea sunt insa posibile datorita influentei juristului si omului politic Gheorghe Panu. Cu ajutorul primit se repara biserica mare, se zideste clopotnita, biserica din cimitir si casele de oaspeti, toate acestea se realizeaza cand in manastire era staretul Teofan. Din anul 1959 manastirea se desfiinteaza si se transforma in biserica de mir, iar dupa anul 1989 aceasta este reinfiintata ca si schit pentru calugari. Din luna martie a anului 1991 Manastirea Durau devine una de maici si este condusa de catre 20 de maicute de la Manastirea Varatec.

Din punct de vedere arhitectonic biserica combina elemente traditionale moldovenesti cu unele elemente de la constructiile monumentale laice mai noi si este zidita din piatra si caramida in forma de cruce. Este prevazuta cu doua abside laterale care sunt putin mai pronuntate, inca o absida este in zona altarului, apoi in prelungirea acestora este pozitionat corpul navei care este impartit in naos, pronaos si pridvor. Trebuie mentionata si catapeteasma care este sculptata in lemn de tei aurit si care este pictata in anul 1835 chiar la Constantinopol. Pridvorul principal este facut din zid, acesta este inchis, pictat si este prevazut cu doua ferestre care sunt pozitionate in partea vestica. Cel de-al doilea pridvor este realizat mai tarziu, acesta este facut din lemn si este inchis cu mai multe geamuri, intrarea acestuia fiind prin partea nordica.

In ceea ce priveste fatada nordica, aceasta este construita in stil neoclasic si este formata dintr-un fronton prevazut cu sase firide care se sprijina pe coloane grupate cate doua. In firidele frontului sunt pictate icoane “al fresco” (cel mai probabil dupa anul 1835), iar in zona centrala a fatadei se intalneste o usa sculptata in lemn de stejar care a devenit una dintre elementele cele mai apreciate ale acestei manastiri. Doar pridvorul bisericii este pictat in anul 1835 de cativa pictori amatori, in ceea ce priveste restul bisericii: naos, pronaos si altar, acestea ajung sa fie pictate in ceara de catre studenti si absolventi ai Academiei de Arte Frumoase din Iasi, profesorul acestora fiind renumitul Nicolae Tonitza. Personajele reprezentate in acest lacas de cult sunt umanizate si impresioneaza prin elementele specifice romanesti care le sunt atribuite. Astfel pe langa Nasterea Mantuitorului si “pruncul Iisus” va aparea si maretul masiv Ceahlau considerat “Athosul romanesc” adica Muntele Sfant al romanilor, pastorii imbracati in costumele populare moldovenesti, dar si alte scene reprezentative din Biblie imbinate cu elemente laice.

Finalizarea picturii bisericii marcheaza o noua sfintire a lacasului de cult, cel din toamna anului 1937. Turnul-clopotnita al bisericii este despartit de doar 40 de metri de altar, acesta este dispus pe trei nivele, la primul nivel turistii vor putea admira o expozitie permanenta de arta religioasa unde se remarca catapeteasma din secolul al XVIII-lea cu influente bizantine. In anul 1988 este pictata in fresca bolta clopotnitei de catre arhimandritul Varahiil Muraru, iar in partea vestica a manastirii turistii vor regasi clopotnita veche din lemn care dateaza inca din secolul al XVIII-lea. Intre anii 1992-1996 se construieste in incinta Manastirii Durau Centrul Cultural Spiritual Daniil Sihastru, care este o ctitorie a mitropolitului Bucovinei si Moldovei si care devine un important loc in care se promoveaza spiritualitatea ortodoxa. Aceasta faimoasa manastire a reusit sa infiinteze Schitul Sfanta Teodora de la Sihla din comuna Ceahlau care are o obste de maici si Schitul Cuvioasa Parascheva din comuna Borca din judetul Neamt.

Peisajele frumoase oferite de masivul Ceahlau si izolarea acestei manastiri a atras de-a lungul anilor numeroase personalitati atat din universul politic cat si din cel artistic. Dintre acestia putem mentiona urmatoarele nume sonore: Alexandru Vlahuta, Barbu Delavrancea, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, Emil Garleanu, Nicolae Gane, Gheorghe Panu, Aurel Baesu sau mitropolitul Veniamin Costache. Tot aici turistii vor putea admira si Icoana mare din argint a Maicii Domnului, aceasta dateaza din secolul al XVIII-lea si este considerata o icoana facatoare de minuni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back To Top