La o distanta de doar 9 km fata de orasul Targu Neamt din judetul Neamt, pe valea raului Agapia (Topolita), inconjurata de dealuri (Muncelu, Ciungi, Dealul Crucii, Bogoslov), turistii pot vizita manastirea Agapia (numele acesteia vine din grecescul “agapis” care inseamna “dragoste crestina”).

Pentru a se putea face diferenta intre Schitul Agapia Veche (ridicat in anul 1585) si aceasta manastire ortodoxa, manastirea este denumita Manastirea Agapia Noua si este situata la o inaltime de 480 metri.

Aceasta este populata de 300-400 de maici, situandu-se pe locul al doilea in tara ca si numar de locuitori (dupa Manastirea Varatec). Ridicata intre anii 1641-1643, farmecul manastirii il confera frescele pictate de Nicolae Grigorescu (1858-1861).

Din punct de vedere istoric, istoria Manastirii Agapia Noua (Agapia din vale) se impleteste armonios cu istoria Schitului Agapia Veche (numit si Agapia din deal). In secolul al XIV-lea, sihastrul Agapie, din manastirea Neamt, a fost primul care a intemeiat o biserica de lemn care purta hramul “Schimbarea la fata”, in acest fel ia fiinta prima sihastrie din Muntii Neamt.

Intre anii 1641-1643, hatmanul Gavriil Coci (fratele domnitorului Vasile Lupu) construieste Biserica cu hramul “Sfintii Voievozi Mihail si Gavriil”, iar in anul 1646 mitropolitul Varlaam Motoc sfinteste lacasul sfant chiar in prezenta domnitorului Vasile Lupu.

Incepand cu anul 1643, timp de trei ani de zile, ctitorii construiesc si careul de chili care alcatuiesc zidul incintei, dar si turnul-clopotnita din piatra si granit. Datorita dificultatii de a ajunge la schitul din deal, dar si a apelor freatice care erodau solul, Manastirea Agapia din vale a cunoscut o dezvoltare armonioasa. Numeroase terenuri, mosii, sate, bani, carti de cult, broderii, iazuri, mori, pravalii, salase de tigani robi, dar si vii au fost trecute in posesia manastirii.

Dar invaziile cotropitorilor, atat ale turcilor cat si ale tatarilor si polonilor, au fortat abandonarea manastirii de catre calugarii care traiau aici, in acest fel vremurile grele si-au pus “amprenta” asupra cladirilor. In urma infiintarii unui Seminar de preoti la Manastirea Socola din Iasi, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei hotaraste in anul 1803 ca cele 50 de maici de la Socola sa se mute in Manastirea Agapia.

In acest fel, prin hrisovul domnesc al lui Alexandru Moruzi, manastirea devine una de maici si se construieste o scoala pentru calugarite unde acestea puteau invata: cum sa brodeze, sa teasa, limba greaca, psaltichie. In anul 1821 manastirea a fost incendiata si devastata de turci, iar lucrarile de reconstruire duc la inaltarea turnului-clopotnita.

Paraclisul cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” si “Duminica Tuturor Sfintilor” a fost amenajat si anul 1847, la sfintirea acestuia participand si domnitorul Mihail Sturdza. Stareta manastirii, maica Tavefta Ursache, a efectuat numeroase lucrari in ceea ce consta repararea si extinderea manastirii intre anii 1858-1862, iar in anul 1862 manastirea este sfintita din nou de catre arhiereul Calinic Miclescu.

Una dintre cele mai importante lucrari a fost pictarea peretilor interiori ai bisericii, de catre tanarul pictor (de doar 20 de ani) Nicolae Grigorescu.

Astfel in incinta manastirii se deschide o scoala cu patru clase pentru maicutele tinere, o scoala de pictura bisericeasca (in care preda chiar Nicolae Grigorescu), ateliere de covoare si broderii, chiliile si biserica sunt renovate, iar in anul 1873 icoanele sunt imbracate in argint (printre acestea numarandu-se si icoana Maicii Domnului facatoare de minuni).

Insa incendiul din anul 1903 distruge o mare parte din frumusetea acestei manastiri: chiliile din incinta, clopotnita, acoperisul bisericii mari dar si 16 case din afara incintei.

La inceputul secolului XX se repara biserica dar se mai pastreaza doar o singura turla din cele trei, pe cheltuiala printesei Raluca Sturza se reface paraclisul, iar in anul 1928 au fost curatate si picturile lui Nicolae Grigorescu care fusesera acoperite de fum si funingine.

Incepand cu anul 2004, ansamblul de cladiri care formeaza Manastirea Agapia a fost inclus in “Lista monumentelor istorice din judetul Neamt”. Ansamblul Manastirii Agapia se intinde pe o suprafata de 50 de hectare (35 de hectare sunt ocupate de cladiri si curti) si este format din 7 obiective:

-Biserica “Sfintii Voievozi” care dateaza din secolul al XVII-lea;

-Paraclisul “Nasterea Maicii Domnului” care dateaza din anul 1864;

-Chiliile care dateaza din secolele XIX-XX;

-Biserica de lemn “Sfantul Ioan Bogoslov” care dateaza din anul 1821;

-Constructiile din incinta care dateaza din secolele XIX-XX;

-Bolnita de lemn “Adormirea Maicii Domnului” care dateaza din anul 1780;

-Turnul clopotnita care dateaza din anul 1823.

Dar si “Casa scriitorului Alexandru Vlahuta” care dateaza din anul 1885 si care este o chilie in care scriitorul locuia atunci cand vizita manastirea. Aceasta chilie din anul 1966 a fost transformata in muzeu memorial.

Astfel turistii pot admira frumusetea divina a acestui colt de rai, in care manastirea Agapia este pozitionata. Iar colectiile de arta medievala si religioasa, biblioteca cu numeroase manuscrise vechi, casa memoriala a lui Alexandru Vlahuta, manastirea Sihla si pestera in care a trait timp de 40 de ani Sfanta Teodora, manastirea Sihastria, sunt doar cateva dintre obiectivele turistice pe care turistii nu trebuie sa le omita atunci cand pasesc pragul acestei manastiri.