Cel mai mare si cel mai important lacas de cult din orasul Timisoara este reprezentat de catre Catedrala Ortodoxa sau Catedrala Mitropolitana, devenita de-a lungul anilor emblema orasului de la malul Begai si un important monument de arta pentru tara noastra in ceea ce priveste arhitectura, pictura si sculptura acesteia.

Construita intre anii 1936-1940, Catedrala Mitropolitana poarta hramul “Sfintii Trei Ierarhi” si este in prezent Catedrala a Mitropoliei Banatului. Marea Unire din anul 1918 contribuie la infaptuirea unirii dintre Banat si Romania in vara anului 1919 si la unirea Ortodoxiilor romanesti.

Astfel Bisericile Ortodoxe din Ardeal, Crisana, Banat si Maramures devin parte integranda a “Bisericii mame din Romania intregita”, iar firul ortodoxiei este reluat dupa ce acesta fusese intrerupt in anul 1717, din cauza dominatiei Imperiului Habsburgic.

Deoarece administratia austro-ungara a favorizat doar religia catolica, noua administratie romaneasca incepe sa adopte si sa implementeze o serie de masuri care favorizeaza dezvoltarea religiei ortodoxe.

La inceput se reinfiinteaza in anul 1926 vechea Parohie din Cetate (care reprezenta centrul istoric al Timisoarei), in anul 1939 Episcopia din Timisoara este ridicata la rangul de Arhiepiscopie, iar din anul 1947 se infiinteaza Mitropolia Banatului.

Aceste schimbari maresc comunitatea ortodoxa din Timisoara si din intreaga regiune istorica a Banatului romanesc, asadar apare nevoia construirii unui nou lacas de cult pentru enoriasii din Parohia Cetate care mergeau la biserica Sfantul Ilie din cartierul Fabric, dar si a unei catedrale menita sa reprezinte cu succes aceasta mareata comunitate ortodoxa.

Astfel Parohia din Cetate apeleaza la credinciosi pentru a contribui prin donatii la construirea lacasului sfant si formeaza un fond de zidire al bisericii.

Chiar daca la inceput suma necesara construirii acestui maret monument era extrem de mare pentru acea perioada, in anul 1936 banii stransi in fondul de zidire al bisericii sunt deja suficienti pentru inceperea lucrarilor, iar Primaria orasului doneaza terenul necesar pentru realizarea acestei constructii, chiar la intersectia celor mai importante drumuri ale orasului.

Proiectul pentru realizarea acestei biserici prevedea construirea unui lacas a carui capacitate sa acopere 5000 de persoane simultan si a fost oferit arhitectului Ioan Traianescu (inca din anul 1934). Construirea Catedralei Ortodoxe incepe in anul 1936, in iarna acelui an punandu-se piatra de temelie si realizandu-se sfintirea acesteia de catre episcopul Andrei Magieru al Aradului, iar in anul 1940 acestea se finalizeaza.

Crucile si clopotele bisericii au fost sfintite in vara anului 1938, insa din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial picturile interioare, picturile exterioare si finisajele i-au sfarsit de abia in anul 1956. Picturile au fost realizate de catre pictorul Atanasie Demian, iconostasul de catre sculptorul Stefan Gajo, iar sculptura mobilierului de catre Traian Novac.

Inaugurarea Catedralei Mitropolitane s-a realizat in anul 1946 in prezenta Regelui Mihai (considerat si unul dintre ctitorii acestui lacas de cult), a prim-ministrului Petru Groza, a patriarhului Nicodim Munteanu, dar si a unui sobor de preoti adunati din intreaga Mitropolie a Ardealului si reprezentanti de seama de pe teritoriul intregii tari.

Catedrala Ortodoxa din Timisoara se face remarcata prin stilurile alese de catre arhitectul Ioan Traianescu, acesta imbinand stilul neo-bizantin cu stilul bisericilor medievale moldovenesti, iar firidele cu boltele instelate si discurile lacuite in mai multe culori amintesc despre vechile manastiri din secolul al XIV-lea (cum ar fi Cozia sau Prislop).

Pentru fundatia Catedralei Mitropolitane s-a turnat o placa de beton armat care este sustinuta de mai mult de 1000 de piloni din beton armat si care au fost infipti pana la 20 de metri adancime.

Astfel suprafata construita a acestei catedrale este de 1542 metri patrati, asigura un volum interior de 50000 de metrii cubi, numara un total de unsprezece turle (dintre care 7 principale si 4 secundare), iar turla principala are o inaltime de aproximativ 83,7 metri de la sol devenind astfel a treia ca si inaltime de la noi din tara (dupa Casa Scanteii – 104 metri si Palatul Parlamentului – 87 metri).

Specific stilului bizantin, forma in plan a Catedralei Ortodoxe este cea de cruce, interiorul acesteia este impartit in : nartex, naos, pronaos si altar, tot in interior vom regasi si galeriile laterale, balconul corului (care poate gazdui un numar total de 150 de persoane), 16 ferestre din cupola principala si 30 de ferestre laterale, acestea asigurand iluminatul.

In ceea ce priveste exteriorul catedralei, trebuie mentionati peretii care sunt placati cu caramida (rosie si galben-portocalie) si cu discuri smaltuite si firide pictate, ramele ferestrelor, soclul si colonadele care sunt realizate din piatra, iar turnurile sunt acoperite cu tigla smaltuita (in culorile drapelului national pe un fond verde).

Turnul-clopotnita are forma patrata, cinci ferestre pe fiecare fata, sase clopote a caror greutate totala atinge aproximativ 8000 de kg, armonizarea acestora fiind realizata de catre compozitorul Sabin Dragoi si fiind auzita pe intreg teritoriul orasului de la malul Begai.

Cel mai important element al exteriorului este pridvorul deschis, acesta este sustinut de sase coloane din marmura care sunt asezate individual pe un soclu patrat, iar intrarea in catedrala se realizeaza prin trei usi masive asezate in doua canaturi sculptate (interior si exterior).

Un eveniment extrem de important din istoria Catedralei Mitropolitane si care trebuie mentionat este cel din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, mai exact perioada in care Romania se aliaza cu Rusia si se intoarce impotriva Germaniei.

In acea perioada, mai exact in luna octombrie a anului 1944, aviatia germana a bombardat impunatorul lacas de cult, insa din cele 6 bombe care au cazut pe acesta doar una singura a explodat. Chiar daca pagubele materiale produse de aceasta bomba au fost importante, ele au fost nesemnificative in comparatie cu dezastrul pe care il putea provoca si explodarea celorlalte cinci, acest eveniment a fost considerat un miracol al divinitatii.

Pentru a i se reda farmecul de odinioara, intre anii 2003-2006 pictura Catedralei Ortodoxe a fost restaurata, astfel in zilele noastre turistii pot admira un lacas de cult de o frumusete aparte.

Din anul 1956 in interiorul Catedralei Ortodoxe, mai exact in dreapta pronaosului au fost aduse de la Manastirea Partos moastele Sfantului mitropolit Iosif cel Nou (considerat protectorul ortodocsilor de etnie romana din regiunea Banat), acestea putand fi vazute de toti cei care intra in acest lacas de cult.

In subsolul catedralei este situata necropola mitropolitilor din zona Banatului, Vasile Lazarescu fiind primul mitropolit care isi doarme somnul de veci in aceasta necropola. Inca din anul 1962, tot in subsolul Catedralei Mitropolitane, a fost organizata Colectia de arta religioasa a Arhiepiscopiei Banatului, din initiativa lui Nicolae Corneanu.

In zilele noastre in aceasta colectie se gasesc peste 3000 de volume rare de carte bisericeasca (“Noul Testament de la Balgrad” – anul 1648, “Cazania lui Varlaam” – anul 1643), mai mult de 800 de icoane si picturi religioase si un numar de peste 130 de obiecte bisericesti de tipul vesmintelor si podoabelor.