Unul dintre cele mai importante obiective turistice din Romania si cu siguranta cel mai important din localitatea Sinaia, este Castelul Peles. Acesta si-a castigat faima de-a lungul anilor, ajungand sa fie recunoscut la nivel international drept unul dintre cele mai frumoase castele de pe continentul european. Important atat pentru valoarea sa artistica cat si pentru cea istorica, Castelul Peles este cu siguranta unul dintre cele mai importante monumente din Europa secolului al XIX-lea, mai exact din a doua jumatate a secolului. Ajuns domn al Romaniei, principele german Carol I de Hohenzollern viziteaza in vara anului 1866 micutul sat de munte Podul Neagului (care din initiativa regelui in anul 1874 primeste numele de Sinaia) unde este cazat chiar la manastirea construita de spatarul Mihail Cantacuzino (in anul 1695).

Ramanand impresionat de frumusetea naturala a acestei zone, regele decide sa isi construiasca aici un castel care sa ii serveasca drept resedinta de vara. Cumpara in aceasta zona in anul 1871 de la Eforia Spitalelor un teren de 1000 de hectare numit Piatra Arsa si incepe construirea castelului, iar de la raul Peles care strabatea acest teren suveranul a decis numirea acestuia Castelul Peles. Localitatea Sinaia s-a dezvoltat incepand cu anul 1875 cand se construiesc primele case boieresti, dar si cu anul 1876 cand se construieste calea ferata Ploiesti-Predeal care strabate si aceasta localitate. Aproximativ 300 de lucratori au contribuit la construirea castelului, la inceput acestia au trebuit sa stapaneasca alunecarile de teren si cursurile subterane de apa, aceste lucrari de amenajare durand doi ani de zile si fiind atent supravegheate de regele Carol I. Lucrarile de constructie incep in anul 1873, arhitectii care au condus aceste lucrari au fost Johannes Schultz, Carol Benesch si Karel Liman, iar in anul 1875 se pune piatra de temelie a castelului. Sub aceasta piatra au fost ingropate si 20 de monede romanesti, primele care aveau chipul lui Carol I, iar in temelia acestui castel au fost zidite actele de fundatie si de constructie.

Initial proiectul de constructie al castelului a fost oferit arhitectului Wilhelm von Doderer (1872-1876) care realizase deja planurile pentru sediul Marelui Stat Major de la Viena si pentru complexul balnear Baile Herculane de la noi din tara. Insa cele trei proiecte realizate de acesta (in stilurile renasterii franceze si a edificiilor vieneze) depaseau cu mult bugetul pe care regele il avea disponibil, iar contractul a fost reziliat. In continuare este angajat colaboratorul lui Doderer, arhitectul german Johannes Schultz care propune realizarea unui castel cu aspectul unui chalet elvetian dispus pe doua etaje si care la exterior corespondea stilului german Fachwerk. Schultz a fost la inceput diriginte de santier si asistentul lui Doderer in anul 1873, iar intre anii 1876-1883 a fost arhitect sef. Apoi, la realizarea castelului au contribuit: Emile Andre Lecomte du Nouy intre anii 1890-1892, arhitectul ceh Karel Liman intre anii 1896-1924, Jean Ernest si mai multi antrepenori, proprietari de depozite de materiale de constructie si constructori.

Pozitionat strategic pe valea Prahovei, aproape de localitatea Predeal care in acea perioada reprezenta zona de granita dintre Romania si Austro-Ungaria, Castelul Peles a fost inaugurat oficial in anul 1883, lucrarile de dezvoltare, extindere si modernizare continuand insa pana in anul 1914, an in care regele Carol I trece in nefiinta. In prezent Castelul Peles se intinde pe o suprafata de 3200 metri patrati, numara un total de aproximativ 170 de camere, 30 de bai, numeroase sali decorate in anumite stiluri sau teme, lift interior, incalzire centrala, electricitate proprie, multe intrari si scari interioare, iar turnul central are o inaltime de 66 de metri. Costurile acestui ansamblu arhitectural au ajuns la suma de 16 milioane de lei-aur, o suma foarte mare pentru acea perioada de timp, banii fiind obtinuti din vanzarea unei proprietati din Germania.

Extrem de important este plafonul mobil din sticla din Holul de Onoare care putea fi actionat de un motor electric si care impresiona de fiecare data oaspetii, acestia ramaneau surprinsi de faptul ca puteau vedea cerul chiar din incinta castelului. De asemenea o realizare extrem de moderna pentru acea perioada este si incalzirea centrala care se regaseste in tot castelul, dar si uzina electrica proprie (de pe valea raului Peles) care a atribuit Castelului Peles titulatura de “primul castel electrificat din Europa”. Pana in anul 1883 cand Castelul Peles a fost finalizat, Casa de Vanatoare a fost locuinta familiei regale formate din Regele Carol I si Regina Elisabeta. Pe langa castelul propriu-zis, ansamblul arhitectural cuprinde si: Castelul Pelisor, Foisorul, Corpul de Garda, Casa de Vanatoare, Economatul, Uzina Electrica, Vila Sipot si Uzina Electrica.

Dintre intrunirile politice de mare importanta pentru tara noastra care au fost desfasurate in incinta Castelului Peles, putem mentiona: Consiliile de Coroana din anul 1914 cand se decide neutralitatea Romaniei in cadrul Primului Razboi Mondial si Consiliile de Coroana din anul 1925. Importanta castelului a crescut tot mai mult datorita faptului ca familia regala petrecea aproximativ 6 luni (intre lunile mai si noiembrie) pe an in aceasta resedinta de vara. Asadar, pe langa numeroase nume sonore din universul artistic si istoric (muzicieni, scriitori, regi, regine), Castelul Peles s-a bucurat si de vizita imparatului Austro-Ungariei Franz Joseph din anul 1896, batranul imparat ramanand placut impresionat de frumusetea, utilitatea si bogatia castelului.

La nivel national, Castelul Peles a castigat importanta in anul 1893 cand aici se naste viitorul rege al tarii Carol al II-lea, devenit astfel primul rege din dinastie care s-a nascut pe pamant romanesc si care a fost botezat in religia ortodoxa. In Foisor se naste in anul 1921 si fiul lui Carol al II-lea, regele Mihai I, tot in acel an in castel se oficiaza casatoria principesei Ileana (una dintre surorile regelui Carol al II-lea). La acest eveniment participa numeroase personalitati ale vremii, printre care se remarca figura lui Nicolae Iorga. Familia regala va locui in Castelul Peles pana in anul 1948 cand acesta este confiscat de catre regimul comunist (iar regele abdica). Din anul 1953 Castelul Peles devine muzeu chiar daca acesta putea fi vizitat si in timpul regelui Carol I, iar intre anii 1975-1990 acesta a fost inchis pentru vizitatori la ordinul lui Nicolae Ceausescu devenind zona protocolara (doar personalul de paza, militarii si persoanele de la intretinere aveau acces). Dupa Revolutia din anul 1989, atat Castelul Peles cat si Castelul Pelisor au fost integrate circuitului turistic, vizitatorii putand astfel sa faca cunostinta cu cateva pagini extrem de importante din istoria poporului roman.

Cunoscand caracterul sotilor Ceausescu si mania acestora pentru demolari si modificari, muzeografii care s-au ocupat in acea perioada (anii ’80) de Castelul Peles au emis o teorie conform careia, in interiorul castelului este o ciuperca care ataca lemnul si care este daunatoare corpului uman. In realitate grinzile fusesera atacate de o ciuperca din cauza umezelii si a neaerisirii, astfel structura de rezistenta din holul de onoare si din sufrageria de la parter a fost inlocuita. In acest fel sotii Ceausescu, care doreau sa isi stabileasca aici o resedinta de protocol, au innoptat o singura data la castel si atunci au dormit in Foisor.

In anul 2006 guvernul roman retrocedeaza castelul fostului rege Mihai I, retrocedarea este finalizata in anul 2007, iar de atunci aceasta proprietate privata a Casei Regale isi pastreaza functia de muzeu. Cele mai importante si vizitate sali ale Castelului Peles, sunt: Holul de Onoare, Biblioteca Regala, Apartamentul Imperial, Dormitorul Regal, Sufrageria, Cabinetul de Lucru, Salile de Arme, Sala Florentina, Sala Maura, Sala de Concerte, Sala de Muzica, Sala de Teatru, Sala de Consilii si Salonul turcesc.

In Holul de onoare turistii vor putea admira lambriurile din lemn de nuc tapetate cu basoreliefuri si statuete, dar si plafonul mobil din sticla finalizat in anul 1911 sub indrumarile lui Karel Liman, plafon actionat fie manual fie printr-un motor electric. In Biblioteca regala se vor putea admira carti rare care au copertile din piele si care sunt gravate cu litere de aur, sau usa secreta din spatele unui raft cu carti, usa care permitea accesul regelui in diferite sali din castel. Din dorinta de a impresiona si mai mult pe imparatul Franz Josef I, in anul 1906 se amenajeaza Apartamentul Imperial, imparatul insa nu mai ajunge la sarbatorirea aniversarii de 40 de ani de domnie a regelui (Carol I). Dormitorul regal frapeaza privirile tuturor vizitatorilor prin candelabrul din cristal de Boemia de o frumusete fermecatoare si prin numeroasele artefacte valoroase. La primul etaj al castelului, turistii vor descoperi Sufrageria mobilata in stil rustic breton (secolul XVIII) si vor putea admira exponatele de argint, extrem de valoroase. Biroul impunator si pupitrul pentru audiente sunt elemente de mobilier care vor acapara turistii in Cabinetul de lucru.

Intre anii 1903-1906 se amenajeaza Salile de arme, aici turistii vor regasi mai mult de 4000 de exemplare europene si orientale care dateaza din secolele XIV-XVII, dintre acestea armurile germane (secolele XVI-XVII) si armura completa pentru cal si cavaler (unica la noi in tara) sunt cele mai importante exponate. Marele Salon cunoscut si sub numele de Sala Florentina, va impresiona turistii prin plafonul sculptat in lemn de tei aurit, dar si prin doua candelabre mari si decoratiile in stilul neorenasterii italiene. Arhitectul Charles Lecompte du Nouy este cel care realizeaza Sala Maura, aceasta incapere este prevazuta cu elemente hispano-maure si cu o fantana din marmura de Carrara (copie dupa una din Cairo). In anul 1906 este amenajata Sala de concerte, aceasta este situata la primul etaj al castelului si are un pian cu coada verticala Bluthner, un clavecin realizat la Anvers (in anul 1621) si o orga de tip Rieger cu doua claviaturi. Din dorinta reginei Elisabeta se construieste Sala de muzica, aici erau organizate seratele muzicale, iar mobilierul incaperii a fost oferit de maharajahul de Kapurtala. Decorata in stil Ludovic al XIV-lea, Sala de teatru este prevazuta cu o loja regala, o mica scena si 60 de locuri pentru spectatori. Turistii care opteaza pentru Sala de consilii vor descoperi o incapere amenajata in stilul unei sali din Primaria din Lucerna, din Elvetia. In Salonul turcesc turistii vor putea admira o colectie de vase turcesti si persane in alama.

J.D. Heymann din Hamburg, August Bembe din Mainz si Bernhard Ludwig din Viena, au fost cei care s-au ocupat de decorarea Castelului Peles, acestia au stiut cum sa realizeze farmecul fiecarei incaperi si cum sa scoata in evidenta fiecare aspect important. Vitraliile Castelului Peles dateaza din secolele XV-XVII, acestea au fost aduse din Elvetia si Germania si au fost montate intre anii 1883-1914. Extrem de apreciate atat de turisti cat si de experti sunt si cele sapte terase decorate cu statui din piatra (realizate de sculptorul italian Romanelli), cu vase ornamentale din marmura de Carrara si cu fantani sculptate in piatra.