România e un loc cu multe povești, un tărâm unde vechiul se împletește uneori nespus de frumos cu noul. Cum e și cazul vechii exploatări de sare de la Turda, azi un spațiu modern de recreere și tratament.

Înainte să-i calc pragul, auzisem de la diverşi amici că salina se afla pe lista locurilor care trebuiau musai bifate în propria patrie. Ceea ce mi-a stârnit şi mai tare curiozitatea a fost faptul că jurnaliştii de la CNN, parcă, tocmai o catalogaseră drept „a doua cea mai frumoasă mină de sare din lume“, ceea ce nu-i tocmai puţin.

Cu atât mai mult cu cât ariditatea şi arşiţa (dacă alegi să o vizitezi vara) de la suprafaţă nici nu te lasă să bănuieşti frumuseţea, venită parcă din altă lume, care te aşteaptă în adâncuri.

Un mix de SF și mitologie

La Turda, undeva între aşezările omeneşti, într-o zonă mai degrabă aridă şi abia presărată din loc în loc cu câteva tufe răzleţe (vegetaţia halofilă de la suprafaţă fiind specifică zonelor cu zăcăminte mari de sare), te aşteaptă, în adâncurile pământului, o lume cel puţin fantastică.

Salina, punctul principal de atracţie al zonei, este situată în zona Durgău-Valea Sărată, într-o arie protejată. Imediat ce pătrunzi în subteran şi înaintezi prin galeriile săpate în sare, te izbeşte o răcoare plăcută – care poate deveni cam prea intensă dacă nu eşti echipat corespunzător şi o vizitezi în plină vară, aşa cum am făcut eu –, dar mai ales încerci senzaţia clară că ai pătruns într-o altă lume.

Şi asta pentru simplul fapt că interiorul ei te face să te simţi în acelaşi timp ca şi cum ai fi pătruns în adâncurile celebrelor galerii subterane ale Moriei (n.a.: mine abandonate din Tărâmul de Mijloc, aşa cum apar descrise în trilogia Stăpânul Inelelor de J.R.R. Tolkien), dar, în acelaşi timp, şi pe platourile de filmare ale unei producţii science-fiction.

Agrement cu gust de sare

După ce te pierzi puţin prin galeriile „de suprafaţă“, unde sunt expuse vestigiile care au făcut aici posibilă exploatarea sării de-a lungul secolelor, vine timpul să explorezi adâncimile salinei. Iar asta se poate face foarte simplu, cu ajutorul unui lift de sticlă, care îţi permite să vezi în toată splendoarea lui hăul în care te coboară lin. Asta dacă nu cumva preferi scările strâmte de lemn, o variantă, probabil, mai apropiată de condiţiile de lucru din mină din vechime.

La primul nivel, oaspeţii salinei se pot delecta cu diverse activităţi, demne de un parc de distracţii de suprafaţă, cum ar fi plimbarea cu telegondola rotativă, numită „Roata Mare“, care îţi permite să admiri toată splendoarea puțului de sare în care te afli. După ce te-ai săturat de plimbat, făcut poze şi admirat dansul sării pe pereţii minei, te poţi delecta cu partide de minigolf şi bowling, două dintre activităţile preferate de copii, care au la dispoziţie şi locuri de joacă special amenajate.

Adulţii mai pot juca biliard, tenis de masă, iar grupurile mai mari pot închiria în voie terenurile de sport din salină, pe care le pot folosi pentru badminton, handbal etc. La cel mai de jos nivel, nu trebuie să ratezi plimbarea cu barca pe lacul de sare, care are un debarcader special amenajat de unde se pot închiria bărci cu vâsle.

Dacă însă preferi lumina soarelui şi vrei să te bucuri din plin de căldura verii, poţi profita în continuare de beneficiile tratamentelor cu sare, care nu se opresc în subteran – aria Durgău beneficiind de o zonă de agrement balnear, amenajată în jurul celor cinci lacuri cu apă sărată mineralizată, formate pe locul unor foste mine de sare prăbuşite.

Salinele vindecătoare

Pe lângă scopul pur turistic pe care îl poate avea o vizită la Salina Turda, aceasta îţi poate oferi şi bioclimatul necesar pentru o cură bună de salinitate. Răcoroasă şi echilibrată din punct de vedere al umezelii, salina are un efect uşor sedativ şi de curăţare, perfect pentru cei ce suferă de diverse afecţiuni ale aparatului respirator.

Microclimatul stabil ai cărui parametri fizici, chimici şi biologici sunt constanţi (de ex.: temperatura în salină este mereu între 11-12 °C) comparativ cu cei de la suprafaţă, mult mai supuşi variaţiilor vremii.

Astfel, factorii sanogeni din salină permit aclimatizarea rapidă a organismului, oferind condiţii propice pentru tratarea unor afecţiuni cum ar fi astmul bronşic la copii, bronşitele, rinitele şi rinosinuzitele. În plus, expunerea la factorii de mediu din salină are efecte benefice şi asupra celor ce lucrează în medii poluate cu noxe, gaze etc.

Efectul terapeutic al salinei (în condiţiile în care cei ce vor să se trateze petrec timpul necesar în ea) durează chiar şi câteva luni, iar copiii şi adolescenţii beneficiază, la rândul lor, de o îmbunătăţire a funcţiei respiratorii şi, deci, de o mai bună oxigenare a organismului.

Un muzeu de sare – scurt istoric

Compusă din trei mine – Sf. Anton, Terezia și Rudolf –, Salina Turda are o vechime care se întinde probabil până la perioada Daciei romane, susțin experții, deși dovezile clare lipsesc din cauza prăbușirii galeriilor inițiale. Astfel că începutul mineritului de sare în zona Turdei este datat oficial abia prin secolele XI-XIII – primul document atestat în care se menționează Salina de la Turda poartă însemnul anului 1271.

Peste secole, Salina de la Turda devine una dintre cele mai importante exploatări de sare din Transilvania, dar, odată cu anul 1840, aceasta intră într-un declin datorat probabil și competiției acerbe a unei alte saline din zonă, cea de la Ocna Mureș. Din cauza productivității din ce în ce mai scăzute, declinul salinei de la Turda cunoaște «apogeul» în 1932, când este închisă.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, salina este folosită drept adăpost antiaerian de către populația orașului, fiind redeschisă publicului abia în 1950. Până în 1992, exploatarea de sare de la Turda funcționează ca obiectiv turistic. Între 2008-2010, salina intră într-un proces intens de amenajare și modernizare, ca parte a unui program PHARE, cu o investiție de 6 milioane de euro, din ianuare 2010 fiind deschisă din nou turiștilor.