Parcul National Muntii Rodnei

Obiective turistice in RomaniaLeave a Comment on Parcul National Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei

In partea nordica a tarii, mai exact in grupa nordica a Carpatilor Orientali, turistii vor intalni Parcul National Muntii Rodnei, un obiectiv turistic care impresioneaza anual mii de vizitatori prin fauna si flora aparte dar si prin peisajele care par desprinse din povesti. Intins pe suprafata administrativa a judetelor Maramures si Bistrita-Nasaud in proportie de 80% si respectiv 20%, Parcul National Muntii Rodnei nu cuprinde intregul teritoriu al muntilor Rodnei. Astfel acesta se intinde de la nord spre sud pe o lungime de aproximativ 25 km de la pasul Prislop si pana in localitatea Valea Vinului (din judetul Bistrita-Nasaud), iar de la vest spre est pe o lungime de aproximativ 55 km de la pasul Setref si pana la pasul Rotunda. Un numar de circa 17 comune delimiteaza ca si o “salba” sau “centura” zona limitrofa a parcului, in localitatea Rodna (din judetul Bistrita) este sediul administrativ al acestuia, iar in localitatea Borsa (din judetul Maramures) punctul de lucru.

Infiintat in anul 1932, Parcul National Muntii Rodnei este incadrat in categoria Parcurilor Nationale – Rezervatie a Biosferei si este cunoscut ca fiind cel mai mare parc national din Romania. Suprafata parcului este de 47177 hectare, iar din acestea aproximativ 3300 hectare, incepand cu anul 1979, au fost declarate rezervatie a biosferei. Geologia si geomorfologia muntilor, alaturi de numeroasele specii de fauna si flora (aproximativ 7000), endemitele si relictele glaciare, sunt motivele principale pentru care aceasta zona a devenit protejata prin lege. Zona din jurul parcului este locuita inca din cele mai vechi timpuri si impresioneaza turistii prin conservarea traditiilor si a obiceiurilor mostenite din mosi-stramosi, elementele de arhitectura traditionala (portile maramuresene, bisericile de lemn), portul popular, obiceiurile de transhumanta care atesta originea pastorala a poporului nostru, dar si prin importanta naturala a zonei (izvoarele minerale cu proprietati terapeutice).

Flora si fauna salbatica din aceasta zona au inceput sa devina extrem de importante inca din perioada interbelica (perioada dintre cele Doua Razboaie Mondiale), astfel in anul 1932 se decide conservarea a 183 de hectare de gol alpin din zona Pietrosu Mare. Aceasta zona devine prima Rezervatie Stiintifica de acest fel de la noi din tara, rezervatie care se extinde in anul 1962 la 2700 de hectare, iar in anul 1977 la 3300 hectare. In anul 1979 la Paris, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura – Programul Omul si Biosfera declara aceasta suprafata protejata “Rezervatie a Biosferei”, acesta este momentul care marcheaza “nasterea” viitorului Parc National Muntii Rodnei. In continuare numerosi biologi, botanisti, geografi, silvicultori, ornitologi, pedologi si entomologi incep sa studieze flora si fauna din zona, cercetarile acestora avand scopul de a decide ce este important si cum trebuie conservata rezervatia in anii urmatori. Prin legea din anul 2000 aceasta rezervatie devine parc national si se intinde pe o suprafata de 46399 hectare, devenind al doilea parc national ca si marime din tara. Din anul 2007 parcul national devine SIT Natura 2000, se intinde pe o suprafata de 47975 hectare, dintre acestea 1576 hectare sunt reprezentate de caldarea glaciara Gagi (din partea estica). Cei 46399 de hectare se impart in 27792,9 hectare de fond forestier, 18527,6 hectare de pasuni si goluri de munte, 20,5 hectare de luciu de apa si 20,6 hectare intravilane.

In cadrul Conventiei Carpatice (reprezentata de tarile: Polonia, Cehia, Ungaria, Ucraina, Romania, Serbia si Slovacia) s-a stabilit ca Parcul National Muntii Rodnei are o importanta extrem de mare atat la nivel european cat si global, biodiversitatea acestuia este unica in cadrul lantului Carpatic si trebuie protejata in continuare. Parcul este impartit in rezervatiile stiintifice: Pietrosu Mare (3547 hectare), Bila-Lala (1318 hectare), Corongis (615 hectare) si Piatra Rea (291 hectare). Dintre rezervatiile naturale trebuie mentionate: rezervatia Valea Cormaia (50 hectare), rezervatia mixta Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 hectare), rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei (61 hectare), rezervatia speologica Pestera Cobasel (1 hectar), rezervatia botanica Poiana cu Narcise din Masivul Saca (8 hectare) si rezervatia naturala Izvorul Batrana (0,5 hectare).

Fiecare turist care viziteaza Parcul National Muntii Rodnei trebuie sa stie ca pe teritoriul acestuia vor regasi atat influente oceanice cat si baltice, acestea sunt diferentiate intre versantii sudici si cei nordici, dar si prin diferentele de altitudine (2303 metri inaltimea maxima si aproximativ 700 metri cea minima). La poalele acestei zone protejate temperatura medie anuala va varia intre 7 si 8 grade Celsius, iar la inaltimi de peste 2200 metri temperatura va ajunge la valori negative de aproximativ -1,5 grade Celsius. In ceea ce priveste precipitatiile medii, acestea depasesc de cele mai multe ori valorile de 1200-1300 mm pe an. Cand facem referire la bazinul hidrografic al acestei zone putem remarca raurile: Somesul Mare, Bistrita Aurie, Iza si Viseu, dar si numeroasele lacuri situate la mari inaltimi (1800-1950 metri) care de multe ori sunt incluse in categoria lacurilor glaciare: Iezerul, Lala Mare, Lala Mica, Stiol si Taurile Buhaescului. Mai mult de 1100 de specii de plante superioare (floare de colt, tisa, bulbuci de munte, laleaua pestrita, crucea voinicului, bujorul de munte, zambru, ghintura galbena) formeaza flora variata si bogata a acestei arii protejate. Fauna este reprezentata atat de mamifere (marmota, capra neagra, cerb carpatic, mistret, caprior, lup, urs, jder de copac, ras) si pasari (cocos de mesteacan, cocos de munte, acvila de munte), cat si de pesti (pastrav, boistean, lipan) si de reptile (soparla de munte).

Peisajele variate si flora si fauna diversificata favorizeaza practicarea mai multor tipuri de turism in cadrul Parcului National Muntii Rodnei, dintre acestea putem mentiona turismul: de recreere, cultural, balnear, ecvestru, rural (agroturism) si ecoturim. Turismul de recreere inglobeaza tot ceea ce inseamna frumusetea peisajelor si a florei si faunei, aceasta frumusete poate fi admirata doar parcurgand traseele montane (aproximativ 18 trasee) din interiorul parcului national. Animale si plante rare, lacuri si circuri glaciare, varfuri semete, partii de schi si numeroase turme de oi, reusesc sa incante privirile turistilor (de toate categoriile de varsta) si sa sustina turismul de relaxare. Izvoarele minerale din statiunea Sangeorz-Bai sau din localitatile Rodna, Parva, Maieru, Valea Vinului, Romuli sau Anies alaturi de aerul curat, sunt elementele care ajuta la practicarea turismului balnear in cadrul Parcului National Muntii Rodnei.

Arta lemnului specifica maramuresenilor, obiceiurile si traditiile cu caracter arhaic, credintele populare ancestrale, portul popular, vestigiile istorice, muzeele, casele memoriale si monumentele din zonele Maramures si Nasaud, contribuie la practicarea turismului cultural in aceasta zona. Frumusetea parcului national poate fi admirata si in cadrul turismului ecvestru asigurat de Herghelia Beclean care intra in administratia Directiei Silvice Bistrita. Turismul rural si agroturismul practicat in aceasta zona este posibil datorita localnicilor care introduc fiecare vizitator in universul vietii la tara, atat prin mancarurile traditionale cat si prin obiceiurile, porturile si mestesuguile locale. Deoarece principalul rol al Parcului National Muntii Rodnei este protejarea biodiversitatii de aici, ecoturismul este ramura care incepe incet dar sigur sa se dezvolte, doar protejand ceea ce avem si promovand un stil de viata sanatos vom putea admira frumusetea acestui parc si peste cateva sute de ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back To Top