Bucovina tara fagilor si a oualelor

Destinatii turistice RomaniaLeave a Comment on Bucovina tara fagilor si a oualelor

Bucovina tara fagilor si a oualelor

Ce ti-ai propus pentru vacanta de Paste, oua incondeiate in mijlocul familiei sau o calatorie istorica intr-o lume de basm?

Nimic nu e mai linistitor decat un Paste in sanul familiei, cu oua rosii si cozonaci, cu orele de cantec la biserica in noaptea de |nviere, cu bucuria de a doua zi… Dar daca vrei sa mai descoperi si alte obiceiuri stramosesti sau sa petreci, pur si simplu, un Paste memorabil, du-te in Bucovina. Vei avea parte de unele dintre cele mai mirifice peisaje din lume, plus traditii pastrate cu sfintenie, de pe vremea lui Stefan Cel Mare.

Daca vrei sa stii, multe din manastirile din tinut sunt in patrimoniul UNESCO, asa ca vei avea cu ce sa-ti incanti privirile. Poti sa ajungi in zona si cu avionul, dar doar pana la Salcea, aeroportul aflat la 15 kilometri de Suceava. Si aici vei fi in plina Bucovina: regiunea de colindat se intinde intre orasele Suceava, Campulung Moldovenesc, Radauti si Siret, si are o istorie si o frumusete care te vor cuceri pentru totdeauna.

De unde vine Bucovina?

Numele zonei vine de la germanul „Buchenland”, care inseamna: „tara de fagi”. Bucovina si-a capatat numele din vremea Imperiului Austro-Ungar, sub a carei dominatie s-a aflat pana in 1918, cand s-a alaturat Romaniei, cu ocazia Marii Uniri. O parte a ei a ramas, in urma dictatului de la Viena, la Ucraina: este cea in care se afla orasul Cernauti. In Bucovina, au trait in majoritate romani – mereu au fost peste 80% – asa ca vei gasi aici obiceiurile stramosesti neintinate.

Se spune ca acesta a fost centrul cultural al Evului Mediu romanesc, un fel de Ile de France pentru francezi si Wessex pentru englezi… De fapt, locuitorii isi vedeau de mestesugurile lor pe timp de pace, insa daca se ivea ocazia, nu precupeteau sa-si dovedeasca vitejia. Nu se poate sa nu fi auzit de Stefan cel Mare.

Se spune ca, de fapt, era mic de statura si ii placeau mult femeile. Dar avea o inima mare si succes in batalii. De la vladica la opinca, oamenii i-au pastrat, pana in zilele noastre, admiratia si respectul. Stefan, impreuna cu familia lui, odihneste in veci la manastirea Putna – lacas de patrimoniu – si Pastele e o perioada buna sa vizitezi acest loc plin de frumusete si legende.

Stefan cel Mare si Putna

In iulie 1466, dupa victoria in batalia de la Chilia, Stefan a inceput constructia acestei manastiri. Lucrarile au durat patru ani, sub comanda arhitectu lui grec Teodor, ajutat de mes teri din Transilvania. Poleita cu aur pe dinauntru si pe dinafara, Putna a fost sfintita cu ocazia a inca unei victorii, cea in batalia de la Lipinti, asupra tatarilor.

Viteazul domnitor era o fire foarte bisericoasa, dar nu era deloc un visator. In afara de faptul ca taia cu vitejie capetele dusmanilor, stia si sa adune dari din partea obstii, drept pentru care Putna dobandeste repede o puternica baza materiala. Puterea economica a unui astfel de asezamant nu era deloc de negli jat.

Stefanita Voda, nepotul lui Stefan, a perpetuat traditia stramosului sau, astfel incat, pe la 1520, Putna era cel mai insemnat centru cultural si artistic al tarii! Un fel de campus universitar si loc de reculegere pentru capeteniile vremii, lacasul si-a pas trat si in zilele noastre parfumul de altadata. In afara de picturile si ornamentele foarte valoroase, gasesti aici un muzeu cu broderii si manuscrise, dar si cu obiecte bisericesti din vremurile voievozilor.

Manastirea Putna

Daca ajungi in Bucovina, trebuie s-o incluzi pe lista ta cu obiective turistice de vizitat – anul acesta se implinesc 540 de ani de la sfintirea manastirii, in 1469!

Albastru de Voronet

Voronet e o alta manastire de patrimoniu UNESCO din Bucovina. A primit-o in dar de la marele voievod calugarul sihastru Daniil, care l-a sfatuit de bine pe Stefan cu ocazia unei batalii cu turcii.

De fapt, in locul respectiv exista deja un schit din lemn, care a fost consolidat pe durata a patru luni. Nu e o biserica mare, dar ce conteaza? Aici erau cei mai evlaviosi calugari isihasti din toata Moldova! Si nu traiau doar in sfintenie, mai erau si artisti iscusiti. Asemeni verdelui Veronese sau rosului Titzian, albastrul de Voronet este unic in lume. Pentru amatorii de arta, e un loc ce nu trebuie ocolit si datorita picturilor de o frumusete rara, chiar daca nesemnate.

Viata monahala a fost intrerupta din 1785, cand Bucovina a fost anexata la Imperiul Habsburgic, pana in 1 aprilie 1991. Daca ar fi sa scriem despre toate mana- stirile din Bucovina tezaurizate de UNESCO, nu ne-ar ajunge zece carti. Datorita frescelor exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Sucevita (1596), arhitecturii si picturii manastirilor Dragomirna, Rasca, Slatina si altele, insotite de frumusetea peisajului, Bucovinei i s-a decernat distinctia Marul de Aur (Pomme d’Or) de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET).

Marul de aur

Asa se numeste premiul jurnalistilor de turism pe care Bucovina l-a primit datorita frumusetii
peisajului si monumentelor.

Obiceiuri din stramosi

Daca te hotarasti sa faci aceasta calatorie, vei avea parte si de alte urme ale trecutului. Mai ales pentru ca este Paste, ai ocazia sa te intalnesti cu un mestesug pe care bucovinenii l-au ridicat la rang de arta: incondeierea oualor, numita si inchis trit. Startul se da in martea Saptamanii Mari, iar actiunea se incheie cel tarziu in Vinerea Mare. Se folosesc culori naturale si ceara de albine. Instrumentul de lucru este un betigas care are la capat un fir de par din coada de cal sau un varf ascutit de tabla de arama.

Modelele se deseneaza succesiv, si apoi sunt separate printr-un strat de ceara. |n Bucovina, predomina mai ales motivele geometrice, astrale si mai putin cele cu plante sau animale. Aceste modele au denumiri specifice: fierul plugului, carligul ciobanului, furca de tors, steaua, soarele, crucea Pastelui, calea ratacita, patruzeci de clinisoare… Se spune ca mestesugul e precrestin si simboliza celebrarea vietii. Initial, se incondeiau ouale crude, apoi fierte, iar astazi se inchistresc si oua golite de continut.

Din mama in fiica

Femeile din Bucovina au ridicat mestesugul incondeierii la rang de arta, care se transmite in familie, de generatii intregi.

Motive preparate

Spre deosebire de alte zone ale tarii in care predomina modele cu plante si animale, in Bucovina se folosesc formele geometrice

Cum ajungi ?

Cu trenul
Timisoara-Deva/Oradea-Cluj-Napoca-Beclean-Vatra Dornei-Gura Humorului
Bucuresti-Bacau-Suceava- Gura Humorului

Cu autoturismul
Bucuresti-Bacau-Suceava, pe E85
Dinspre Transilvania, pe E58, traversand Carpatii Orientali peste Pasul Tihuta

Cu avionul
Suceava-Salcea – cel mai apropiat aeroport, legat cu Bucurestiul prin zboruri

Unde te cazezi ?

In pensiuni turistice

Le gasesti oriunde – si la Voronet, ca si la Humor, Putna, Sucevita, Moldovita ori Campulung Moldovenesc

In hoteluri

La: Gura Humorului, Suceava, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc Pensiunile, special, restaurantele hotelurilor te vor desfata in timpul Sarbatorilor Pascale cu bucate traditionale bucovinene, ale caror retete sunt pastrate de secole, cu sfintenie Vinurile locale, dar si faimoasele vinuri de Cotnari vor intregi un meniu cu bucate alese traditionale,
din care nu vor lipsi: drobul, friptura de miel sau de ied, ouale incondeiate si cozonacul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back To Top